„Este un proiect foarte important pentru Croația”, susține Barbara Doric, directoarea Agenției croate pentru exploatarea hidrocarburilor (AZU). „Dacă vom începe să exploatăm rezervele suplimentare din Adriatica, Croația va deveni o țară independentă din punct de vedere energetic și ar putea chiar să devină o țară exportatoare de gaze naturale”, susținut ea pentru AFP.
În prezent Croația importă 40% din necesarul său de gaz și respectiv 80% din necesarul de petrol. Guvernul de la Zagreb estimează că ar putea obține beneficii anuale în valoare de 1 miliard de euro pentru exploatarea acestor zăcăminte, ar putea ajuta și ramurile industriale subsidiare și ar genera noi locuri de muncă într-o țară în care șomajul afectează aproximativ 20% din populația activă.
„Calculele indică faptul că impactul potențial ar fi de aproximativ 3% — 4% din PIB, asigură Barbara Doric.
Numeroase organizații locale și internaționale pentru protecția mediului și din sectorul turistic, sector care contribuie cu nu mai puțin de 20% la PIB-ul croat, se opun acestui proiect de exploatare a zăcămintelor offshore ale Croației.
Opozanții susțin că riscurile pentru mediu sunt mult mai importante decât eventualele beneficii pe termen lung. Conform lor, exploatarea hidrocarburilor din ape de mică adâncime va afecta serios viața marină.
„Este imposibil să se pună în aplicare acest proiect fără a provoca pagube serioase asupra mediului și economiei locale care se bazează pe turism. Astfel de exploatări vor afecta și pescuitul”, avertizează Vjeran Pirsic, directorul ONG-ului croat Eko Kvarner.
„Ne pregătim pentru un joc de ruletă rusească”, mai susține el, subliniind că veniturile estimate din aceste exploatări nu reprezintă decât o cincime din cele generate de turism.
Croația, o țară cu 4,2 milioane de locuitori care a aderat la UE în 2013, este vizitată în fiecare an de aproximativ de trei ori mai mulți turiști.
Conform sondajelor de opinie, aproape 52% dintre cetățenii croați se opun proiectului de exploatare din Marea Adriatică, scrie Agerpres.